• Welcome to Autocunoaștere, Autoinstruire, Autodezvoltare, Transformare Personală.
 

Mesaje Recente

#1
Informații publice / Re: Accesul la Secțiunile Cate...
Ultimul mesaj de Șerban Stănescu - Oct 26, 2024, 02:32 PM
Salut!
Am aruncat o privire. Interesant. Am văzut titluri valoroase, într-adevăr!
Îmi exprim speranța că vor fi din ce în ce mai mulți oameni care să le și citească! :D
Șerban.
#2
Informații publice / Re: Accesul la Secțiunile Cate...
Ultimul mesaj de freza - Oct 13, 2024, 03:10 PM
carti citite online  https://electronice-carti.com/
#3
Masters Of The Light Album


    English
    I was supposed to post that a long time ago. Anyway, as they say: "Better later than never".
    The real reason was that I was unable to find a free hosting for the tracks that allowed playing, without downloading.
    A brief story:
    I bought a novice level keyboard synthesiser, Yamaha PSR290 back in 2004.
    So, I started learning. Then, composing and recording. The keyboard is a very primitive sequencer with limited recording capabilities (4+1 short tracks).
    Works very much like a tape recorder: One shot recording. That requires a lot of rehearsals.
    Nevertheless, after about four years of practice and lots of recordings and re-recordings, I came out with this album: "Masters Of The Light"
    The environment, say... "Studio Setup", was quite primitive: Yamaha PSR290 + Desktop Intel P5 + Windows 2000 Pro + Audacity.
    The signal was taken from Yamaha's "Audio Out" and sent to the internal sound card of the desktop. The recording was done in Audacity.




    Română

    Ar fi trebuit să public asta, cu mult timp în urmă. Oricum, așa cum se spune, "Mai bine mai târziu, decât niciodată!"
  Motivul real a constat în faptul că am fost în imposibilitatea de a găsi un hosting gratuit pentru fișierele audio, care să permită ascultarea acestora, fără download.

  O poveste scurtă:
    Am cumpărat o claviatură (sintetizator) de nivel novice, Yamaha PSR290 în 2004.
    Așa încât, am început să învăț. Apoi, să compun și să înregistrez. Claviatura, este un sequencer (înregistrare MIDI) foarte primitiv, cu posibilități foarte limitate de înregistrare (4+1 piste scurte).
    Funcționează foarte asemănător cu un magnetofon/casetofon: Întregistrare "dintr-o bucată". Asta, necesită un volum mare de repetiții.
    Cu toate acestea, după aproximativ patru ani de practică și multe înrtegistrări și re-înregistrări, am reușit să realizez acest album: "Masters Of The Light"
    Mediul de lucru, să-i zicem... "Studio Setup", era cam primitiv: Yamaha PSR290 + Desktop Intel P5 + Windows 2000 Pro + Audacity.
    Semnalul a fost preluat de la "Audio Out" al Yamaha și trimis la placa de sunet internă a desktopului. Înregistrarea, a fost făcută cu Audacity.





#4
Ce îmi face rău când îmi lipsește (6)


    Integrarea și Spațiul Vital

    Am discutat în episoadele anterioare ale acestui serial, despre Spațiul Vital Individual (Personal) și Spațiul Vital Comun.
    Am descoperit practic nevoia aceasta, odată cu apariția Monicăi în viața mea. Monica, cred că este primul om cu care am reușit să fac ceea ce am visat mereu în materie de viață de familie: să comunicăm; inclusiv privitor la problemele "spinoase", cum le zicem la diferitele aspecte aflate într-o oarecare divergență.
    Existența micilor divergențe are o explicație lungă și stufoasă și mi se pare un act de onestitate să recunoaștem că toți avem puncte, momente în viață, în existență, când cădem în dezacord cu partenerul.
    Uneori, sunt pur și simplu stări de fapte, care necesită o discuție și care pot fi rezolvate cu calm și răbdare.
    În cazul nostru, a fost la început, problema reorganizării spațiului de locuit. Fiecare are lucrurile sale și e nevoie de ordine, pentru a scuti timp prețios. A căuta ceva într-o grămadă de lucruri puse la întâmplare, pe lângă aspectul energetic (psihic îndeosebi), mai înseamnă și stressul provocat de întârzieri.
    Totuși, aici e nevoie de o înțelegere, de un acord, făcut între ambii parteneri. Ordinea (Disciplina!) stabilită, trebuie respectată de către ambii și asta cere timp de învățare. Pe de altă parte, undeva la nivel subconștient de cele mai multe ori, ne opunem restrângerii libertăților avute anterior.
    Iar dezvățul, cum am mai spus de multe ori, e lucrul cel mai dificil.
    Astfel, într-o primă fază, trebuie discutate nevoile individuale și construit Spațiul Vital Individual. Aici, există constrângeri naturale, dictate de specificul biologic al sexului. Acestea trebuie inventariate cu luciditate și construită soluția cea mai accesibilă momentan. Pe parcurs, apar posibilitățile, apare obișnuința cu noile condiții și cele stabilite, pot fi modificate și îmbunătățite.
    Spațiul Vital Comun pe de altă parte, are alte restricții, mai dificil de înlăturat, cum ar fi locuința, care are o suprafață fixă, care poate fi amenajată în anumite limite, care sunt date de această suprafață. Asta însă, este valabil la aspectele fizice ale Spațiului Vital.
    Enorm de multă lume însă, ignoră faptul că practic 90% din acest Spațiu Vital, este de natură energetică, însemnând între altele, confortul psihic.
    Din nefericire, tradiția Românească s-a ocupat foarte puțin de acest aspect. Orientalii au dezvoltat o întreagă știință care a evoluat în mii de ani. Poate cea mai cunoscută formă de instruire în acest sens, este Feng-Shui. Dispunerea obiectelor fizice într-un spațiu, influențează circulația energiilor, care la rândul său influențează funcționarea mașinii umane și poate lucrul cel mai grav aici, constă în influența potențial negativă asupra psihicului. Se crează aici un cerc vicios. Ajuns în acest punct, vreau să subliniez împortanța armonizării energetice între parteneri. Am prezentat în cadrul cursurilor R-DDL, multe dintre aspectele energetice ale relațiilor și pe acest Forum, am publicat și o listă a cursurilor în care am prezentat energetica relațiilor umane.
  A avea ca partener un Suflet Pereche, este departe de a garanta o relație paradisiacă dar, așează relația pe o fundație energetică trainică. Mai departe, este sarcina fiecărui partener să învețe cum să opereze cu energia celuilalt, astfel încât relația să se transforme într-una foarte eficientă și armonioasă. Baza energetică este asigurată, deci practica și comunicarea înțeleaptă, duc la armonizarea la nivele din ce în ce mai înalte.
    Așa cum în construirea unei relații e ideal să pornim de la un partener Suflet Pereche, fiind baza cea mai solidă pentru ce va urma, tot așa avem nevoie ca Spațiul Vital al fiecăruia, să fie discutat și analizat astfel încât să se găsească soluția cea mai bună, în condițiile date și în timp, să lucrăm la îmbunătățirea acestora.
    Cum spuneam înainte însă, atât timp cât neglijăm aspectele energetice, care sunt omniprezente și deși peste 90% din energii sunt invizibile, ele produc efecte foarte puternice. Astfel, în analiza Spațiului Vital, trebuie acordat un loc important aspectelor energetice, deoarece aici este implicat atât Corpul Energetic Individual cât și cel care rezultă prin intersecția și fuzionarea treptată a celor două corpuri într-unul singur. Acest nou Corp Energetic, este în fapt adevărata Familie!
    Am ajuns acum și la Integrare. După cum se vede, o parte foarte mare a relației (peste 80%!!) și a modului în care decurge relația în timp, este dată tocmai de aspectele energetice și de faptul că, corpurile Energetice se suprapun. Absolut orice formă de existență, are un Corp Energetic. Ceea ce diferă, este gradul de dezvoltare al acestui Corp Energetic, complexitatea funcțiilor pe care le îndeplinește.
    Este însă important să înțeleagă fiecare om că, obiectele din casă, amplasarea lor, felul în care circulăm printe ele, combinațiile de culori, anumite forme particulare, toate contribuie la crearea unui mediu energetic care poate fi atât favorabil dezvoltării, cât și nefavorabil. Poate exemplul cel mai sugestiv, sunt apa și aerul.
    Atunci când circulația apei este "normală", viața se dezvoltă. Recoltele sunt bogate. Pe de altă parte, când circulația apei este anormală (secetă, inundații) știm ce consecințe apar.
    La fel se petrece cu energiile. Anumite forme fizice, anumite substanțe, amplifică o anumită circulație a energiilor, altele o diminuează. O atitudine a unui partener, amplifică o energie, o alta o diminuează. Aceste lucruri trebuie atât cunoscute cât și învățate, astfel încât viața noastră să poată fi gestionată atât la nivel fizic cât mai ales, la nivel energetic.
    Aici intervin în măsură covârșitoare înțelegerile dintre parteneri privind analiza și structurarea dar mai ales, INTEGRAREA Spațiului Vital.
    Din această perspectivă, trebuie înțeles faptul că Spațiul Vital, este o construcție la care lucrăm permanent. A face asta inconștient, ne pune în situația de a trăi într-un mediu toxic și dăunător pentru sănătate. De aceea, trebuie abordată la modul conștient problema cunoașterii, înțelegerii și construirii acestuia, treptat. Aspectul cel mai important însă, este INTEGRAREA.
    În privința integrării Spațiului Vital, sunt câteva aspecte care sunt importante:
    — Capacitatea de a negocia și renegocia;
    — Cooperarea continuă, neîntreruptă;
    — Sprijinul reciproc în construirea Spațiului Vital Individual și respectiv a Spațiului Vital Comun.
    — Cooperarea în procesul fuzionării celor două Spații Vitale.
    A neglija aceste aspecte, duce la apariția fricțiunilor și de aici până la conflicte nerezolvabile, uneori este un drum foarte scurt.
    Acumularea unor astfel de tensiuni, generează în final rupturile, deoarece se ajunge la supra-saturație și așa cum bine se spune în popor, "Datoriile vechi, se plătesc cel mai greu".

    Partea I    Partea II    Partea III    Partea IV    Partea V

#5
Ce îmi face rău când îmi lipsește (5)





    Imersia și Fluxul

    Am avut anumite nelămuriri, anumite dificultăți legate de acea activitate anume, care să poată fi considerată "ideală".
Construirea Spațiului Vital, trebuie în mod cert să țină seama de anumite aspecte legate de schimbul de Energie și Informație dintre Ființă și Mediu.
    În acest context al schimburilor, două dintre aspectele care m-au pus în mare dificultate, deoarece experiența mea interioară era diferită și am observat mari discrepanțe între ce spun psihologii și ce se petrece în Realitate, sunt cele din titlu: Imersia și Fluxul.
    În aparență, pot fi considerate unul și același fenomen.


    Ce zic dicționarele?

    Pentru "Starea de Flux", lipsesc definițiile de dicționar, cel puțin în cele Românești.
Am găsit însă o mulțime de rezultate pe diverse bloguri.
    Iată un articol care clarifică înțelesul comun al expresiei: Starea de Flux.

    Imersie (Imersiune), DEXOnline: Imersiune, imersiuni; substantiv feminin.
1. Afundare parțială sau totală a unui corp într-un lichid; stare a unui corp afundat într-un lichid.
sinonime: scufundare, submersiune
1.1. Metodă de lucru în microscopie constând din introducerea între obiectiv și lamela care acoperă obiectul a unei picături de lichid transparent pentru a spori puterea de separare a microscopului.
2. Pătrundere a unui corp ceresc în conul de umbră al altui corp ceresc.
În sens figurativ, metaforic, "a fi cufundat în ceva", "a fi absorbit de o activitate".

    Din păcate, aceste definiții pe care le-am găsit sunt excesiv de legate de semnificațiile FIZICE ale percepției comune (cele cinci simțuri), ale trăirii fenomenelor și de gândirea materialistă.
    Experiența mea directă însă, îmi spune că aceste două fenomene, au o componentă la nivelul invizibilului: o componentă cuantică.
    Fac aici referire la Câmpul Cuantic Universal, la fenomenul numit Rezonanță Cuantică (Quantum Entanglement) și la un fenomen a cărui descriere am descoperit-o recent, fenomen pe care l-am practicat multă vreme (peste trei decenii), fără să știu cum se numește și că a căpătat între timp o denumire destul de larg acceptată: Saltul Cuantic (Quantum Jumping).
    Am avut în vedere o analiză a ceea ce s-a petrecut cu mine, în câteva situații: scrisul; programarea calculatoarelor; muzica; pictura; comunicarea;
    Sunt activitățile pe care le-am desfășurat vreme îndelungată și am avut destul timp la dispoziție să studiez ulterior, ce se petrecea în interiorul meu, în acele perioade în care lucram "fără timp".
    Durează prea mult timp să descriu cu amănunte tot ceea ce s-a petrecut.
    Analizând însă în detaliu perioada cât am lucrat la albumul "Beginnings", am ajuns treptat să înțeleg cum a fost posibil să realizez acest album, care mă surprinde și pe mine și a contrariat oameni care l-au ascultat și aveau o educație muzicală, de câțiva ani buni chiar.
    Îmi amintesc despre o fată care, convinsă fiind că am studii muzicale, a făcut niște comentarii referitoare la tehnica pianistică și interpretativă.
    A refuzat să accepte că sunt (literalemente!), analfabet muzical: "E imposibil ca cineva fără educație muzicală să compună așa ceva!"
    Asta, m-a pus în foarte mare încurcătură, mai ales că eu însumi începusem să mă întreb de unde a ieșit muzica asta...
    Apoi, m-am concentrat asupra modului în care am lucrat și ce anume "s-a văzut" în exterior (Monica).
    În interior, eram focalizat asupra unuia dintre favoriții mei: Ludwig van Beethoven. Mă vedeam tot timpul în care lucram, elevul lui, apropiatul lui.
    Când și când, mă mutam de la Beethoven, la alt preferat: Frederich Chopin. Căutam să îl simt, să fiu în acord cu el, să simt ce îmi comunică, cum, etc. Luna aceasta (aprilie 2024), am aflat că asta se numește "Quantum Jumping", deși descrierea metodei de către cel care a brevetat-o, este diferită. Rezultatul însă, este același. Chestia este că eu fac asta de ani mulți. "Beginnings" de pildă, a fost compus între noiembrie 2011 și aprilie 2012, deci sunt deja 12 ani de atunci.

    Cum rămâne așadar cu cele două fenomene? Imersia și Fluxul?

    Așa cum văd eu lucrurile, aici este vorba de un fenomen de INTEGRARE CUANTICĂ. Sau, Rezonanță Cuantică, sau Quantum Entanglement.
    Procesul de absorbție, de integrare la nivelul cel mai fin al Universului, curge în ambele direcții simultan: de la mediu în mine și invers.
    Din ceea ce cunosc eu, este singurul fenomen care transcende Spațio-Timpul, fenomen pe care atât eu cât și observatorii exteriori, l-au perceput ca atare: "Erai dus, erai într-o altă lume! Aici, era doar corpul tău!"
    Am întâlnit la Vangelis, o expresie care este extrem de aproape, de potrivită cu ce se petrecea cu mine și cu ce voiam eu să fac:

    "A compune muzică, înseamnă ceva. Atunci când faci muzică adevărată, ești muzica! Ce are 'a fi' de-a face cu 'a compune'?"

    Atunci, mi-a fost foarte greu să înțeleg ce voia să spună, deși în adâncuri, știam că așa este.
    Abia anii din urmă, m-au adus în situația de a clarifica treptat, ce voia să spună cu aceste cuvinte.
    Am descoperit că, "poți face", doar ceea ce ești.
    Oamenii confundă descoperirea a ceea ce sunt la un moment dat, cu ceea ce fac. "A face" însă, este un act mecanic, un automatism, este ceva similar cu a așeza piese Lego într-o ordine oarecare.

  Poate fi automatizată starea de "a fi"? Ființarea, adică?


    Partea I    Partea II    Partea III    Partea IV









#6
Ce îmi face rău când îmi lipsește (4)


    Primele elemente

    M-am apucat așadar de treabă și mi-am zis că orice lucru (acțiune, proiect) mai mare, începe de la ceva mic. Aici, o listă cu ceea ce m-a pus de-a lungul anilor în mare dificultate, m-a azvârlit în perioade lungi de indecizie sau chiar în depresii mai scurte sau mai lungi când mi-au lipsit.
    Lista, ar fi cam așa: cititul; scrisul; publicatul (partajarea informațiilor); comunicarea; muzica; creația (în general); lipsa unei biblioteci funcționale; lipsa unui spațiu de muncă personal; autodisciplina; auto-disciplina hranei (ADH).
    În fine, deși sunt împreună cu Monica de 15 ani și am găsit modalități să comunicăm indiferent de distanță, se pare că prezența ei fizică încă îmi este necesară. Absența ei de acasă ("acasă", însemnând locuința din Alexandria), uneori este foarte dificil de suportat.
    Pe de altă parte, mai sunt și alte aspecte de îmbunătățit, legate de munca împreună.
    Practica a demonstrat că unele lucruri le putem face împreună dar altele, trebuie să le facem separat, într-un spațiu "personal", să zic așa. Adică, să aibă fiecare un loc unde să poată lucra fără să deranjeze pe celălalt.

    Spre exemplu, atunci când înregistrez un video, e nevoie de liniște în acel loc dar ceea ce fac, poate să o incomodeze, să o împiedice să studieze sau să lucreze, întrucât îi deviază atenția, inevitabil.
    Uneori, când învăț, folosesc materiale video. Teoretic, pot asculta la cască. Practic, după o jumătate de oră, ne dor urechile și capul, pe amândoi. E incomod și atenția se împrăștie, intervine oboseala și eficiența scade dramatic.
    Sunt soluții pe care le-am testat deja și se pare că avem nevoie de o altă locuință, mai spațioasă.
    Pentru cine a urmărit materialul video oferit de Wayne Dyer privind manifestarea, metoda de folosit, e clară. Amândoi am verificat-o, deci ceea ce este de făcut, este exact ce spuneam anterior: construirea Spațiului Vital.
    În cazul meu, dacă vreau să mă ocup de muzică, problema spațiului dedicat, devine și mai dificil de soluțuionat, pentru că e nevoie de o amenajare specială a spațiului, astfel încât să am toate echipamentele necesare (claviaturile, standul pentru ele, calculatorul, Jurnalul de lucru) bine amplasate. Asta însă, înseamnă acum să blochez circulația într-o o cameră, spațiul disponibil fiind foarte mic și înghesuit. Amenajarea poate fi exclusiv temporară, ceea ce face lucrul mult mai dificil și consumă mult timp.
    Cât privește ideea amenajării unui studio de producție audio, iese deocamdată din discuție. E nevoie de o cameră exclusiv dedicată acestui tip de activitate.
    Mai este și problema distribuției resurselor.
    Cât Monica e în Germania, sunt practic singur "pe moșie". Dar în perspectiva revenirii, cam tot spațiul e al amândurora și trebuie să fie fiecare atent la ce face celălalt pentru a îl incomoda cât mai puțin. Asta, de multe ori, e foarte dificil.
    Mai sunt și alte aspecte, între care poate cel mai deranjant, este dificultatea organizării lucrurilor personale.
    Monica are cărțile, lucrurile ei, eu pe ale mele. Dar un spațiu "privat" pentru ele, deocamdată ne lipsește.
    Am ajuns deci în punctul în care se conturează ideea Spațiului Vital Individual și respectiv a Spațiului Vital Comun.
    Ideea ce a împărtăși prin articole aceste frământări, aceste idei, are în spate o necesitate comună tuturor: Monica spre exemplu, lucrează mult mai eficient dacă pornește de la un model, de la un exemplu sau o serie de exemple. Are capacitatea de a dezvolta coerent o idee, dar îi lipsesc resursele pentru a începe ceva "de la zero", cum se spune, deși "de la zero" e mai curând o metaforă, deoarece adevărul este că, aici discutăm de capacitatea de a conecta, de a asambla resurse neorganizate într-un fel oarecare, într-un tot care să aibă o semnificație "vizibilă" pentru majoritatea.
Nikola Tesla, numește această capacitate, "Vizualizare". Alți autori, "Vizualizare Creatoare". Cu alte cuvinte, capacitatea de a construi Mental, o structură oarecare. Ulterior, o dezvolți și faci cam ceea ce face un designer, care face modelare 3D pe calculator. Doar că, atât calculatorul cât și programul (programele) de modelare 3D, ești tu însuți, este Ființa ta.



    Partea I    Partea II    Partea III    Partea V



#7
Recomandări filme / Re: Simon Sinek: Cum se joacă ...
Ultimul mesaj de Petru Codreanu - Apr 23, 2024, 11:59 PM
Definițiile diferite ale câștigului și pierderii: Jocuri Finite versus Jocuri Infinite

Percepțiile asupra câștigului și pierderii sunt adesea asociate cu Jocurile Finite. Acestea sunt jocuri cu un început clar, reguli stabilite și un final definitiv cu un câștigător și un pierzător.

Iată câteva exemple:

Sporturi: Un meci de fotbal are o limită de timp stabilită, reguli specifice și un câștigător și un pierzător clar la fluierul final.

Jocuri de societate: Monopoly are un set definit de reguli, jucătorii iau poziții, iar jocul se termină când un jucător deține toate proprietățile, făcându-l câștigător.

Alegeri: Există reguli stabilite pentru vot, un termen limită și un candidat iese victorios.

Jocurile Finite sunt despre atingerea unui obiectiv specific în limitele definite. Câștigul implică adesea strategie, competiție și uneori chiar ,,noroc".

Cu toate acestea, Simon Sinek, propune o perspectivă diferită cu conceptul de Jocuri Infinite. Acestea sunt procese continue fără să aibă un punct final predeterminat. Accentul nefiind exclusiv pe câștig sau pierdere, ci pe menținerea jocului în viață și adaptarea continuă.

Iată câteva exemple:

Afaceri: O companie de succes inovează constant, se adaptează la schimbările pieței și se străduiește să rămână relevantă. Fără să fie vorba doar de a "câștiga" împotriva concurenților, ci de sustenabilitate pe termen lung.

Relații: Relațiile sănătoase necesită efort continuu, comunicare și adaptare. Lipsește acel "Câștigător" sau un "Pierzător", ci mai degrabă există un angajament de a nutri conexiunea.

Viața: Viața în sine este un Joc Infinit. Îi lipsește acea ,,linie de sosire", iar provocările și oportunitățile se prezintă continuu. Câștigul implică îmbrățișarea călătoriei, învățarea din experiențe și creșterea ca persoană.

Jocurile Infinite sunt despre:

Leadership: Inspirarea și motivarea altora pentru a contribui la un scop mai amplu.

Încredere: Construirea încrederii și favorizarea colaborării.

Inovație: Căutarea continuă a noi oportunități și soluții.

Adaptabilitate: Evoluția în funcție de circumstanțele schimbătoare.

#8
Recomandări filme / Re: Simon Sinek: Metrica gândi...
Ultimul mesaj de Petru Codreanu - Apr 23, 2024, 11:35 PM
Din dorința de a aprofunda ideile lui Simon Sinek prezentate în video, am decis să explorez mai detaliat subiectul ,,Jocului Infinit" pe acest forum.

Anumite informații expuse de el par să-mi completeze cunoștințele mele anterioare, fapt ce m-a motivat să redactez sub formă de text acest interviu.

Consider că materialul scris îmi va facilita conturarea unei imagini mai clare a mesajului transmis din video.


Infinite-Minded Metrics - Simon Sinek

Deci, jocul infinit este contextul în care există acele jocuri finite, și este, de asemenea, înțelegerea jocului în care ești în momentul în care te afli în joc.
De exemplu, dacă este vorba de o prezentare pentru o afacere nouă, aceasta este finită. Există un început, un mijloc și un sfârșit, există cineva care va fi declarat câștigător și un grup care va fi declarat învins și apoi jocul se termină, corect?
Prezentarea s-a încheiat. Acum, odată ce ai relația cu clientul, acum ar trebui să ai o mentalitate mai infinită. Deci, câștigarea unui proces de alegeri este finită, guvernarea este infinită și vedem ce se întâmplă în guvernare când încearcă să câștige când ar trebui să guverneze, corect? Dăunează întregului sistem...

Deci folosim prea mult analogiile sportive în afaceri, care sunt întotdeauna un joc finit, și cred că o analogie mai bună de folosit este stilul de viață și, din nou, fără să fie ca ceva greșit cu metricile și obiectivele, sunt foarte importante, ființele umane trebuie să măsoare lucrurile, suntem ,,animale" conduse vizual și tactil. E imposibil să alergi un maraton fără marcarea milelor parcurși, este chiar neliniștitor, dar trebuie să ne amintim că acele metrici sunt măsurători ale vitezei și distanței, cât de repede mergem, cât de departe am mers, dar fără să constituie sfârșitul jocului, sunt doar marcaje ale milelor, corect?!?

Și un mod mai bun de a gândi afacerea este ca și cum ai vrea să fii o persoană sănătoasă care duce un stil de viață sănătos.

- Ce trebuie să faci?
Trebuie să mănânci bine, trebuie să dormi, trebuie să te îngrijești relațiile personale, trebuie să faci exerciții, probabil că există o listă de alte 30 de lucruri.

- Ce trebuie să faci pentru a construi o afacere grozavă?
Ai nevoie de marketing, ai nevoie de vânzări, ai nevoie de resurse umane grozave, trebuie să, oh, Doamne, lista este exhaustivă, imposibil să faci toate aceste lucruri grozave tot timpul, la fel cum e imposibil a face toate aceste lucruri grozave în viața noastră tot timpul, este o căutare și cu cât avem mai mult ajutor și cu cât avem de exemplu un partener de antrenament, cu atât este mai probabil să fim mai buni la aceste lucruri și poți stabili obiective arbitrare și acest lucru este cea mai mare problemă când cineva spune că vom atinge acest număr la această dată cineva tocmai a inventat asta literalmente, de fapt, uneori se spune, cred că putem face mai bine și spui da ai dreptate și iată noul obiectiv, știi și de obicei obiectivul este de 12 luni pentru că atunci plătim impozitele, dar și asta este arbitrar.

Deci dacă încerci să pierzi X greutate până la data X numărul arbitrar, data arbitrară, total ca în afaceri, deci ce faci?!
Începi să te îndrepți spre ea și măsori în fiecare zi, te urci pe cântar în fiecare dimineață și unele zile te simți bine, unele zile te simți ca și cum te-ai lăsa în urmă și să zicem că atingi acel obiectiv ești eliberat și apoi ce urmează?

Ei bine, problema este că jocul este în curs de desfășurare, trebuie să continui să faci exerciții pentru restul vieții tale doar pentru că ai atins un obiectiv este irelevant și pot să spun și cum ai ajuns la acel obiectiv și asta cred că este chiar mai important care este diferența între, cum ajungi la obiectiv și ce se întâmplă dacă ratezi obiectivul.
Deci probabil că acum ești mult mai sănătos decât erai când ai început și tocmai ai ales valoarea greșită la data greșită cu ușurință vei atinge obiectivul tău poate în 14 luni poți vedea datele de tendință și cred că asta este lucrul ce lipsește atunci când jucăm jocul de afaceri în care absoluturile sunt finite, dar tendința este cum ajungem undeva pentru că știu asta la fel de bine ca toți cei din această sală.

Adică dacă am două echipe și un simplu bonus doar cu un singur factor care îl ai de atins la valoarea și la data corectă, știi că poți avea un lider care scade prețul în ultimul moment ,,imprumută", ,,fură" ,,înjunghie oamenii în spate", ,,fură informații" ei au marcat rezultat îi tratăm ca pe un erou îi dăm un bonus și trimite un mesaj din partea companiei... Puțin ne pasă cum îți faci cifrele atât timp cât îți faci cifrele bine pe parcursul timpului....asta are un impact asupra culturii tale.

Prin comparație cu echipa care are posturile de muncă ale tuturor angajaților păstrate  fără să fie cineva concediat, moralul este ridicat, ca să vezi și datele de tendință sunt frumoase fără acel grafic de acel tobogan, este doar o linie frumoasă și au ratat doar rezultatele la data corespunzătoare și refuzăm să dăm ceva echipei respective în loc să spunem că vei atinge obiectivul v-ați descurcat bine și bonusăm acea echipă.
Și cred că este foarte important să se ia în considerare cum am ajuns acolo, să respectăm valorile noastre în timp ce lucrăm și care este tendința pe care o atingem în respectarea valorilor intrând în cultură.

- Ai spus mai devreme declinul încrederii cu ,,Jocul Infinit" față de găsirea ,,Loviturii" pentru că cred că este un mesaj frumos.

- Așa că atunci când suntem din nou condus într-un Joc Finit, joacă după regulile finite dar contextul trebuie să fie infinit și aici intervine Viziunea și Misiunea, o numesc Cauza Dreaptă care sunt toate acele victorii finite sunt pentru a face oechipă de un mic grup de oameni mult mai bogat, acesta este scopul atingerii acestora, că să poți să te lauzi că ești numărul unu pe baza metricilor pe care le-ai ales, știi cota de piață, veniturile, mă refer, știe numărul de birouri pe care le poți alege.

- Ai observat vreodată că fiecare companie aeriană este numărul unu? Ai observat vreodată asta?
Și să înțelegem că aceste obiective pe care încercăm să le atingem servesc un scop mai înalt.

Am avut oportunitatea să vizitez baza marină Quantico în Virginia și aici își selectează ofițerii, și una dintre lucrurile prin care trec este ceva numit IRC, care este cursul de reacție la conducere, care constă în 20 de cursuri mini cu obstacole, sunt practic cursuri de rezolvare a problemelor, cum ar fi să ajungi cu toți oamenii și materialul peste această mică provocare pe apă, asta este ceea ce marina numește un iaz, într-un anumit interval de timp cu trei scânduri de lemn de diferite dimensiuni, lucruri de genul acesta... și când îi urmăream făcând asta, stând lângă instructorul de exerciții, știi, îi evaluează pe marinari pentru a-și vedea calitățile de lider iar pe pagină lipsea scris că au reușit, ei au ajuns la celălalt capăt, succesul misiunii lipsea de pe foaie și am întrebat de ce lipsește de pe pagină așa ceva precum că au ajuns lacelălalt capăt, fără nici măcar vreo bifă ceva?!?!.... și instructorul de exerciții a spus că... înțelegem că liderii buni uneori suferă eșecuri în misiune, iar liderii slabi uneori se bucură de succesul misiunii, a spus că ceea ce căutăm la ei sunt calitățile care fac din cineva un lider bun și dacă selectăm persoane care prezintă calitățile unui lider bun știm că în decursul timpului se vor bucura de mai mult succes.

- Poate că mă îndrept în direcția greșită aici, dar suntem un grup atât de concentrat pe metrici, ce fel de metrici poți folosi în Jocul Infinit?

- Deci metricile tradiționale sunt bune, metricile tradiționale rămân valoroase, dar există și alte metrici care lipsesc, așa cum am spus, îmi place datele de tendință în jocul infinit mai mult decât absolutele, îmi place să știu, ok, am ratat cifrele noastre în această lună, asta e în regulă, cum au fost ele, este o anomalie, oare ar trebui să ne panicăm?!?!?

Vreau să spun că acum câțiva ani a fost o poveste excelentă de la IBM unde au ratat cifrele de vânzări și CEO-ul Jim McCaffrey a ieșit și a făcut un videoclip și apoi a trimis acest videoclip întregii companii, ceea ce este umilitor pentru echipa de vânzări și, prin urmare, asta e pentru prima dată când au ratat cifrele lor ceva de genul aproximativ 68 de trimestre, s-a întmplat prima dată în istorie și reacția lor a fost să critice un grup de oameni și să distrugă moralul, ar fi putut fi o anomalie, poate a fost ceva în piață, poate e ceva care e fără să avut de-a face cu IBM, poate a fost ceva din cauza proceselor lor care necesitau reparare și așa că, asta e punctul meu, când suntem atât de obsedați de acele numere (metrici) încât refuzăm recunoașterea literalmente că acestea au fost datele noastre de trend pentru 68 de trimestre, ciocnirea a fost miopică, da, o judecată închisă... așa că cred că metricile tradiționale sunt în regulă dacă avem o viziune largă, speranța mea este că dezvoltăm noi metrici să trăiască alături de analogia pe care o voi da, este că, știi, majoritatea dintre noi persoana cu care rămânem pentru restul vieții noastre, îi găsim atrăgători din punct de vedere fizic, minunat, dar asta e insuficient, vrem să aflăm profunzimea tipului cu acea persoană, care sunt și metricile sunt la fel în afaceri, adică, știi, metricile tradiționale sunt valori ușor de măsurat, cum ar fi atracția fizică este lucrul ușor de văzut și cred că avem nevoie de metrici noi în afaceri pentru a oferi un echilibru, așa că avem metrici bune ale sănătății culturii noastre, avem metrici bune ale sănătății liderilor noștri, care depășesc sondajul anual al pulsului.
#9
Recomandări filme / Structuri megalitice pre-istor...
Ultimul mesaj de Șerban Stănescu - Apr 20, 2024, 10:34 AM
Structuri megalitice pre-istorice și piramide neexcavate în China

    Despre China, circulă multe povești. Se știu însă extrem de puține despre istoria îndepărtată a Chinei. În mare măsură, datorită atitudinii închise a guvernului și oficialilor Chinei.
    Iată însă că, tehnologiile de explorare de dată recentă, LIDAR (LIght Detection And Ranging) și respectiv GPR (Ground Penetrating Radar) au scos la iveală vestigii arheologice uluitoare. Între altele, o piramidă care acum este practic, cea mai mare piramidă descoperită pe Pământ, cu o dimensiune dublă față de cea mai mare piramidă din complexul Gizeh...
    De asemenea, o construcție monolitică, a cărei greutate calculată, este de 16.000 (șaisprezece mii!!!) de tone, adică, mult mai mare decât celebra terasă Baalbek (cca 1.200 tone).
    Mai sunt încă multe alte construcții, a căror dimensiune gigantică și perfecțiune constructivă, pune în mare dificultate și civilizația noastră, deoarece până și cele mai avansate tehnologii de prelucrare a rocilor dure, sunt în imposibilitatea de a realiza astfel construcții mono-bloc, de astfel de dimensiuni și la o astfel de precizie a prelucrării. Cât privește prelucrarea și transportul pe distanțe de sute și mii de kilometri a unor blocuri de dimensiuni de mii de tone, iese din discuție.

    Cine au fost deci realizatorii acestor fabuloase construcții?







#10
Ce îmi face rău când îmi lipsește (3)



    Construirea Spațiului Vital

    Ce este Spațiul Vital, am explicat destul de clar în cartea amintită mai sus.
    Cum se construiește acest Spațiul Vital, este ceva mai anevoie de povestit pe scurt.
    Aici, există materiale ajutătoare destul de multe (James Allen – După cum gândește omul; Wallace D. Wattles – Știința de a deveni bogat; Wayne Dyer – Zece pași pentru contruirea unei relații potrivite.

    Întrebarea "Ce îmi place să fac?", are aici un rol secundar, dar destul de important.
    Întrebarea cheie, este de fapt:

  Ce mă încarcă cu energie și îmi aduce împlinire, chiar și în cazul eșecurilor repetate?

  Am găsit și o altă formulare, destul de interesantă, dar incompletă, din perspectiva mea:

  Ce aș face iar și iar, fără bani (fără să fiu plătit)?

  Formularea însă, este destul de vagă, de evazivă. În cazul meu, am făcut destul de multe "fără bani". La o analiză destul de rapidă, vedem că aici e vorba de cu totul altceva decât "fac fără bani". E vorba despre nivelul pierderilor (relative) pe care sunt dispus să le accept. Banii aici, sunt doar o formă particulară de pierdere.
    Cercetătorii din sociologie, au constatat în urma studiilor efectuate că oamenilor le este extrem de dificil să numească activitățile care le plac.
    Cum eu însumi, aflat în fața acestei întrebări m-am simțit pus într-o mare dificultate, am zis cam așa:
    Dacă tot m-am împotmolit chinuindu-mă să răspund la această întrebare și tot izbindu-mă de contra-argumentele faptelor mele de viață când am crezut că am găsit "pasiunea vieții mele", înseamnă că, cel puțin în cazul meu, această metodă este nefuncțională.
    Bun, mi-am zis, atunci cum anume procedez?
    Am reflectat adânc și am găsit o soluție.
    Am reformulat întrebarea, dintr-o altă perspectivă:

  Care sunt acele lucruri care îmi fac rău prin absență?

  Altfel formulat:

  Care sunt acele activități pe care dacă le abandonez sau dacă le întrerup, mă fac să le duc dorul și mă fac să sufăr din cauza lipsei lor în viața mea, chiar și atunci când am destul de mulți bani?

  Această simplă recadrare, parcă a deschis o ușă către o altă lume! Sau, metaforic vorbind, ca și cum s-ar fi rupt un baraj al unui lac de acumulare.
    Acum, mă văd azvârlit aproape la polul opus: de la incapacitatea de a răspunde și argumenta răspunsul, la imposibilitatea temporară de a scrie tot ce am găsit ca răspuns la această întrebare.
    Reiau așadar, întrebarea:

  Care sunt acele activități pe care dacă le abandonez sau dacă le întrerup, mă fac să le duc dorul și mă fac să sufăr din cauza lipsei lor în viața mea, chiar și atunci când am destul de mulți bani?

  Dacă încă ești în căutarea unui sens pentru viața ta, testează varianta asta!
  Pune pe o listă toate acele "lucruri" (obiecte, situații, oameni, ambient, activități, meșteșuguri, etc.), a căror absență este imposibil de înlocuit, oricâți bani ai avea.
    Revezi și completează cât mai detaliat această listă, până când constați că ai acolo tot ceea ce îți trebuie să simți că trăiești cu un rost.
    După ce ai terminat, ai în fața ta, prima ta versiune a Spațiului Vital.
    El este unic, este doar al tău, chiar dacă pe porțiuni mai mari sau mai mici, seamănă cu al multor altor oameni.
    Scrie-l și rescrie-l. Notează-ți și ce se petrece în timp ce lucrezi la acest Spațiu Vtal.
    Pentru că, se vor petrece lucruri inexplicabile, acele lucruri care par imposibile sau "miraculoase".
    Prezența acestor Semne, îți arată cât de aproape ești de ceea ce ți se potrivește. Absența acestor Semne, absența coincidențelor stranii și inexplicabile (C. G. Jung și S. Freud le spun "Sincronicități"), este semnalul care îmi spune, ne spune că investighez/investigăm într-o direcție nepotrivită cu mine/noi, cu înzestrările și resursele, cu posibilitățile naturale.
    Din această perspectivă, trebuie înțeleasă ideea "mă încarcă cu energie".
    Desfășurând o anume activitate, îmi dezvolt capacitatea de a face conexiuni neuronale care îmi amplifică posibilitatea de a identifica și localiza resursele de care am nevoie la un moment dat, pentru a face "ceva anume".
    Pentru acest "ceva anume", este imposibil de pus în cuvinte o "formulă universală", mai detaliată decât aceasta, deoarece sunt foarte multe variabile specifice fiecărui om în parte, ca să putem găsi această "formulă universală".
    Sunt exemple destul de comune care ilustrează asta: o singură măsură la pantofi (haine, etc.) e imposibil să rezolve problemele tuturor. La fel și cu culorile. Unele culori ne încarcă cu energie și le preferăm, adesea inconștient. Altele, ne secătuiesc și le evităm, tot instinctiv. Valabil pentru oameni, locuri de muncă, zone geografice, etc.
    Un exemplu din viața mea, care mă fascinează constant, este felul în care o hrănește pe Monica, mica ei "seră" cu plante. Interacțiunile ei cu plantele sunt un exemplu fascinant de ce poate face pentru un om, o activitate anume.
    Am văzut asta acasă, apoi în grădină la Măgura și în fine, în ultimii ani, la locuința ei actuală din Erlensee (Germania).


    Partea I    Partea II      Partea IV    Partea V