[Șerban Stănescu]

Simon Sinek: Jocul finit și Jocul infinit

    Am ales să îți prezint acest (foarte!) scurt video, deoarece în el, Simon Sinek clarifică două concepte esențiale în Autocunoaștere și în general, în Dezvoltarea Personală: Jocul finit și Jocul infinit.
    Pe mine, aceste concepte m-au ajutat să fac o multitudine de conexiuni între elemente de informație care până atunci păreau disparate, fără vreo legătură vizibilă între ele, deci să trec de la Informație, la Cunoaștere.
    Mai departe, seria conexiunilor a continuat și am reușit să trec de la Cunoaștere, la Înțelegere.
    Multe fapte ale existenței mele, au căpătat înțeles, altele, au căpătat înțelesuri (semnificații) mai profunde.
Acum fac pasul următor, care înseamnă partajarea informațiilor, adică, dau mai departe acele informații pe care:

• Le-am înțeles. și
• Le-am verificat prin execuție. ..

    Alt motiv pentru care recomand acest film, este faptul că, în continuare, atât în cursurile video R-DDL cât și în articolele de pe Forum, voi face dese referiri la aceste două concepte, fără de care, înțelegerea unor mari porțiuni din viața mea, din ceea ce am făcut, ar fi fost imposibilă.

[Petru Codreanu]

Cu dorința de a înțelege mai bine ceea ce transmite Simon Sinek, am simțit nevoia să explorez mai profund aceste subiecte publicate aici pe forum.
Unele dintre informațiile prezentate aici pe forum par să îmi aducă contra argumente la ceea ce știam deja, iar aceasta m-a determinat să fac acest material în formă de text. Având acest text în fața mea, sunt convins că îmi va fi mai ușor să îmi conturez o imagine mai clară a ceea ce este transmis prin acest video.

Care este Jocul Infinit?

În anii 1980, Dr. James P. Carse a teoretizat definiția celor două tipuri de jocuri: Jocuri Finite și Jocuri Infinite.
Un Joc Finit este definit ca având jucători cunoscuți, reguli fixe și un obiectiv convenit. Fotbalul, baseballul sunt exemple. Întotdeauna există un Început, un Mijloc și un Sfârșit, iar dacă există un câștigător, atunci inevitabil trebuie să existe și un învins. În schimb, există Jocuri Infinite, care au jucători cunoscuți și necunoscuți, ceea ce înseamnă că noi jucători se pot alătura oricând. Regulile sunt schimbătoare, ceea ce înseamnă că fiecare poate juca cum dorește, iar obiectivul este să perpetuezi jocul, să rămâi în joc cât mai mult posibil.

Se pare că suntem jucători în jocuri infinite în fiecare zi a vieții noastre, fie că știm asta sau mai puțin ne dădeam seama de acest lucru.

Lipsește câștigul definitiv în politica globală, lipsește câștigul definitiv în educație, sau în cariere. Poți fi primul la școală pentru o perioadă finită de timp, dar lipsește acel cineva care să fie declarat câștigător al educației, lipsește acel cineva care să fie declarat câștigător definitiv în afaceri. Dar, dacă asculți discursul multor lideri, devine clar că ignoră cu adevărat jocul în care joacă. Vorbesc de a fi numărul unu, de a fi cei mai buni sau de a învinge competiția, dar pe baza căror metrici, obiective sau cadre de timp convenite? Acesta este un dezavantaj, pentru că atunci când jucăm cu o mentalitate finită într-un joc infinit, când jucăm pentru a câștiga sau a fi cei mai buni într-un joc care este fără linie de sosire, există unele rezultate previzibile și constante: declinul încrederii, declinul cooperării și declinul inovației.

Astfel, trebuie să învățăm să jucăm pentru jocul în care ne aflăm. Dacă joci baseball, adopți o mentalitate finită și joci pentru a câștiga. acel joc are un Început, un Mijloc și un Sfârșit. Dacă clienții tăi aleg pe altcineva, atunci acel joc s-a încheiat.

Dar dacă câștigi clienți, și dacă ai un client nou căruia încerci să îi prezinți o ofertă, și acum este vorba de Jocul Infinit, este vorba despre altceva decât doar de o oarecare câștigare, ci de asigurarea că clientul este mulțumit și că neadaptăm și rămânem în joc cât mai mult posibil.
Trebuie să ne ajustăm mentalitatea pentru a juca în jocul în care ne aflăm, iar din păcate, mulți lideri de afaceri evită să joace în funcție de jocul în care se află.

[Șerban Stănescu]

Foarte frumos analizat!
Cred că e un exemplu de gândire autonomă, chiar dacă pornim de la o schemă dată.
Într-adevăr, dacă citești cartea lui Daniel Quinn, "Ishmael", scopul vieții, este supraviețuirea, în nici un caz, exterminarea participanților ("oponenților").
Din păcate însă, specia umană se comportă ca și cum ar fi stăpânul absolut al întregii planete și ceea ce se petrece de cel puțin două secole încoace, demonstrează exact contrariul.
Viața, ca proces complex, înseamnă o multitudine de forme de viață, care împreună, formează "planeta". Omul, este doar un element al unei mulțmi vaste.
Cum bine ai remarcat mai sus, a te comporta potrivit regulilor unui Joc Finit atunci când te afli într-un Joc Infinit, te descalifică în mod cert. E o problamă de "Când?", nicidecum de "Dacă..."
Mă bucur că ți-ai acordat răgazul necesar să reflectezi asupra acestor aspecte, pe care eu le consider extrem de importante.